Parca sunt blocata pe "scurt"

Acum cateva minute ma uitam pe fotografia mea din clasa a 4-a..ma uit la ea si imi vad lungul,ondulatul par de atunci...mi-e dor de el.Imi trec mana prin parul meu de acum...scut pana la umeri,foarte drept si moale.Chiar imi e de zilele cand imi trebuiau 10 minute sa imi descalcesc nodurile de prin par...acuma imi ia 10 minute sa ma spal pe cap,usuc si pieptan totodata.Asi vrea sa creasca si sa fie lung din nou,dar parca sunt blocata pe scurt.Nu am habar de ce,dar mereu vreau sa l las lung si pana la urma il tai din nou.In ultimii 4 ani a fost filat,cu breton simplu,fara breton,cateodata ondulat,prins intr-o coada,in 2 cozi sau cum imi place cel mai mult:lasat liber.Cat am mai privit fotografia,am observat si alt schimbari...fata nu imi mai e aa ca la 10 ani...parca in 4 ani de zile s-a sschimbat totul,m-am maturizat la chip.Forma ochilor e aceeasi:ochi mari,migdalati,aceeasi culoare ca a tatalui meu.Parul are aceleasi refelexii roscate si blonde iar pielea parca mi s-a mai inchis un pic.In 4 ani m-am schimbat mult.Chiar daca corpul mi s-a schimbat,psihicul a ramas la fel.De ce?fiindca asa unt eu...nu multe ma schimba,ci multe schimb.
Totusi,imi lipseste acel par lung si bogat ce il aveam odata ....