Copilarie

Stiti atunci cand erati copii voi ce va doreati sa fiti?Baietii de obicei isi doresc sa devina politai sau pompieri si fetele printese sau doctorite...eu nu am iesit din acest tipar.am vrut sa fiu printesa.Deja ma vedeam intr-o rochie de epoca ruginie cu parul ondulat si lung traind intr-un castel urias.
Dar stiti care este partea care nu se incadreaza standardelor obisnuite?Chiar de atunci,de mic copil,voiam sa fiu singura,ei bine,aproape singura.Imi doream sa traiesc intr-un castel mare,mare,mare in care sa ma pierd.Sa nu pot iesi din el..dar imi doream sa am langa mine copii pe care sa ii cresc.Imi doream 5:3 baieti si 2 fete.fete carlionate bucalate cu rochite albe si baieti blonzi frumusei in tunici si pantalonasi.Voiam sa le citesc povesti sa le fac de mancare,sa fim numai noi in acel castel urias si gol.
Ce este ciudat: nu voiam un fat-frumos.Da,eu,nu imi doream un print acre sa fie langa o printesa.Voiam sa fiu pe cont propriu,singura in acea fantezie.
Si acum am acelasi vis..dar stiu ca nu este realizabil...nu mai exista acstele uriase,manacrea nu apare din senin si nici copii...nu ma pot izola..asta e ....dar ar fii visul meu.


And so..the little girl started to realize that being alone is not te only alternative for this life...

~THE END~